Arhi­ve

Cerințe

Ab wel­chem Alter darf man in der Sicher­heits­bran­che arbeiten?

Ab welchem Alter darf man in der Sicherheitsbranche arbeiten?

In die­sem Bei­trag geht es dar­um, ob man min­des­tens 18 Jah­re alt sein muss oder unter bestimm­ten Umstän­den viel­leicht auch schon frü­her in der pri­va­ten Sicher­heits­bran­che arbei­ten darf.

Eigent­lich gilt ein Min­dest­al­ter von 18 Jah­ren: Eigentlich!

Wie man hier auf der Inter­net­sei­te und auch in § 16 der Bewa­chungs­ver­ord­nung („Beschäf­tig­te, An- und Abmel­dung von Wach- und Lei­tungs­per­so­nal“) nach­le­sen kann, darf mit Bewa­chungs­auf­ga­ben nur betraut wer­den, wer min­des­tens 18 Jah­re alt ist: Eigen­ver­ant­wort­lich als voll­jäh­ri­ger Arbeit­neh­mer bei einem Sicher­heits­un­ter­neh­men im Sicher­heits­dienst tätig sein – das ist sozu­sa­gen der Standardfall.

Wenn man genau­er nach­liest, fin­det man aber in § 16 Abs. 1 Nr. 2 der der­zeit gel­ten­den Fas­sung der Bewa­chungs­ver­ord­nung (BewachV) tat­säch­lich ein Schlupf­loch. Dort steht näm­lich, dass neben der Voll­jäh­rig­keit auch zählt, wenn man einen in § 8 bezeich­ne­ten Abschluss besitzt.

Und in § 8 der BewachV wer­den dann fol­gen­de Abschlüs­se aufgelistet:

sau

sau

sau

Vie­le der Qua­li­fi­ka­ti­on wie den Meis­ter für Schutz und Sicher­heit oder das abge­schlos­se­ne Jura-Stu­di­um wird man – wenn über­haupt – erst mit einem Alter von deut­lich über 18 Jah­ren errei­chen. Jedoch sind beson­ders die oben in fet­ten Let­tern auf­ge­lis­te­ten Qua­li­fi­ka­tio­nen auch für min­der­jäh­ri­ge Absol­ven­ten erreichbar.

 

Wor­in besteht nun das „Schlupf­loch“?

In den meis­ten deut­schen Bun­des­län­dern besteht eine Schul­pflicht von 9 oder 10 Jah­ren. Das heißt, dass man mit einem Alter von 15 oder 16 Jah­ren regu­lär dem Arbeits­markt oder für eine Aus­bil­dung zur Ver­fü­gung ste­hen kann. Es wäre also denk­bar, dass man mit einer erfolg­reich abge­schlos­se­nen 2‑jährigen Aus­bil­dung zur Ser­vice­kraft für Schutz und Sicher­heit noch vor Errei­chen des 18. Lebens­jah­res aktiv als Sicher­heits­mit­ar­bei­ter tätig wer­den könn­te. Es gibt aber auch Fach­kräf­te für Schutz und Sicher­heit, die jün­ger in die Aus­bil­dung gestar­tet sind oder die­se ver­kürzt haben. Auch sol­che Absol­ven­ten der 3‑jährigen Aus­bil­dung könn­ten im Sicher­heits­ge­wer­be tätig wer­den, obwohl sie noch kei­ne 18 Jah­re alt sind.

Wäh­rend die zeit­li­che Dis­kre­panz in die­sen Fäl­len ver­mut­lich zeit­lich nicht beson­ders ins Gewicht fällt, kann die Aus­nah­me der bestan­de­nen Sach­kunde­prüf­ung tat­säch­lich ein „Schlupf­loch“ dar­stel­len, durch das man als Unter-18-Jäh­ri­ger in der Bewa­chung tätig wer­den darf.

Exemp­lu:
Sie ver­las­sen die Gesamt­schu­le im Alter von 15 Jah­ren und begin­nen die Aus­bil­dung zur Fach­kraft für Schutz und Sicher­heit. Ihr Arbeit­ge­ber schickt Sie als ers­tes zur IHK-Sach­kunde­prüf­ung. Sie bestehen.
Von nun an dür­fen Sie ent­spre­chend der BewachV Bewa­chungs­tä­tig­kei­ten eigen­ver­ant­wort­lich aus­üben, obwohl Sie unter 18 Jah­ren alt sind.

 

Wie sieht die betrieb­li­che Pra­xis im Sicher­heits­ge­wer­be aus?

Theo­rie und Pra­xis pral­len auch hier auf­ein­an­der. In der Pra­xis wird der Sicher­heits­un­ter­neh­mer, der als Arbeit­ge­ber ja eine Für­sor­ge­pflicht hat und wei­te­re recht­li­che Vor­ga­ben wie das Jugend­ar­beits­schutz­ge­setz (JArbSchG) beach­ten muss, min­der­jäh­ri­ge Arbeit­neh­mer kaum allei­ne ein­set­zen – auch wenn er das gem. BewachV dürf­te. Gene­rell ist die Allein­ar­beit aus Sicht des Arbeits­schut­zes ein hei­ßes The­ma. Gera­de wenn neben Unfall­ge­fah­ren noch wei­te­re typi­sche Bedro­hun­gen in der Bewa­chung hin­zu­kom­men, wird der Ein­satz uner­fah­re­ner, min­der­jäh­ri­ger Sicher­heits­kräf­te kaum ver­tret­bar sein. Hin­zu kom­men erheb­li­che haf­tungs­recht­li­che Risi­ken zusam­men mit der  beschränk­ten Geschäfts­fä­hig­keit Min­der­jäh­ri­ger, die für ihr Han­deln ggf. nicht (voll) ver­ant­wort­lich gemacht wer­den kön­nen. Im betrieb­li­chen All­tag wird also im Regel­fall kei­ne Allein­ar­beit min­der­jäh­ri­ger Sicher­heits­kräf­te statt­fin­den, auch wenn die­se alle Vor­aus­set­zun­gen der BewachV erfül­len. Bewährt ist eine Beglei­tung durch erfah­re­ne Kol­le­gin­nen und Kollegen.

 

Was ist mit min­der­jäh­ri­gen Auszubildenden?

Die Qua­li­tät der Aus­bil­dung im pri­va­ten Sicher­heits­ge­wer­be kann man durch­aus als durch­wach­sen bezeich­nen. Man­che Betrie­be geben sich viel Mühe und geben den Azu­bis die Mög­lich­keit, ver­schie­de­ne Berei­che bzw. Spar­ten der Sicher­heits­dienst­leis­tung ken­nen­zu­ler­nen. Für ande­re Betrie­be wie­der­um sind die Azu­bis viel­mehr „bil­li­ge Arbeits­kräf­te“. Bil­lig des­halb, weil Azu­bis nicht sel­ten dem Kun­den als aus­ge­lern­te Sicher­heits­mit­ar­bei­ter ver­kauft und voll berech­net wer­den, selbst aber bis­her nur die Unter­rich­tung absol­viert haben oder for­mal ledig­lich Ser­vice­tä­tig­kei­ten außer­halb der Bewa­chung aus­üben. Es soll hier nicht weni­ge Unter­neh­men geben, die sich nicht unbe­dingt an alle rele­van­ten recht­li­chen Vor­ga­ben hal­ten. In der Pra­xis sind vie­le Azu­bis bei Sicher­heits­un­ter­neh­men bereits 18 Jah­re oder errei­chen das 18. Lebens­jahr bis zum Ende der Berufs­aus­bil­dung. Ohne­hin gilt für Aus­zu­bil­den­de, dass die­se ja all­täg­lich zusam­men mit aus­ge­lern­ten, voll­jäh­ri­gen Mit­ar­bei­ten­den tätig sind. Aus­bil­den­de haben gemäß Berufs­bil­dungs­ge­setz (BBiG) unter ande­rem Sor­ge zu tra­gen, dass Azu­bis nicht gefähr­det wer­den. Ein Aus­bil­dungs­be­ginn für Nicht-Voll­jäh­ri­ge ist natür­lich mög­lich. Das Able­gen der Sach­kunde­prüf­ung zu Beginn der Aus­bil­dung kann hier tat­säch­lich oft sinn­voll sein.

 

Wich­tig ist, dass neben dem Alter und der Befä­hi­gung die wei­te­ren Vor­ga­ben aus der Ordo­nanța privind supra­veghe­rea wie ins­be­son­de­re die Zuver­läs­sig­keit erfüllt wer­den müs­sen und Wach­per­so­nen im Regis­trul de gar­dă ange­mel­det und frei­ge­ge­ben wor­den sind . 

 

De ce eșuea­ză atât de mulți par­ti­ci­pan­ți la examenul de cun­oș­tințe de spe­cia­li­ta­te? (§ 34a GewO)

De ce eșuează atât de mulți participanți la examenul de cunoștințe de specialitate? (§ 34a GewO)

Care sunt motiv­ele pen­tru care atât de mulți can­di­dați nu reușesc să pro­mo­ve­ze examenul Came­rei de Comerț și Indus­trie (IHK) în dome­niul securității?

Ace­as­tă între­ba­re este pusă și de Jörg Zitz­mann și Kai Delio­mi­ni în reco­man­da­bila car­te Pod­cast pen­tru pro­tecție și secu­ri­ta­te (Video mai jos!).

Atât Jörg Zitz­mann pre­cum și Kai Delio­mi­ni sunt foar­te bine cunos­cu­te în indus­tria de secu­ri­ta­te privată.
Print­re alt­ele, ambii sunt repre­zen­tați în comi­sii­le de exami­na­re IHK în dome­niul pro­tecți­ei și secu­ri­tății, sunt acti­vi în cali­ta­te de auto­ri de cărți pen­tru pre­gă­ti­rea examenu­lui de cun­oș­tințe de spe­cia­li­ta­te și sunt repre­zen­tați cu num­e­r­oa­se video­clipu­ri uti­le pe You­Tube și în podcast-uri.

Fie­ca­re a doua sau a treia per­so­ană nu tre­ce tes­tul 34a!

Cu rate de eșe­cu­ri nu rare înt­re 30 și 50%, se pune între­barea fire­ască: Care este motivul?
Unii fac­to­ri de suc­ces sau de eșec sunt evi­denți. Unele pro­ble­me pot fi rezol­va­te rapid și ușor, alt­ele nece­si­tă pur și simp­lu învăța­re inten­si­vă, prac­tică și per­se­ver­ență. Înain­te de a tre­ce la evi­denție­rea a ceea ce eu con­sider a fi prin­ci­pa­lii fac­to­ri de (ne)succes, iată con­ver­sația foar­te inte­res­an­tă dint­re Jörg Zitz­mann și Kai Delio­mi­ni pe YouTube:

Top 5 moti­ve pen­tru care atât de mulți oameni nu reușesc la examenul scris și oral de cun­oș­tințe de spe­cia­li­ta­te IHK

Din expe­ri­ența mea, urmă­to­rii fac­to­ri sunt prin­ci­pa­l­e­le moti­ve de eșec în cazul “lice­n­ței 34a”:

  1. Lip­sa de moti­vație / lip­sa de interes
    Mulți par­ti­ci­pan­ți nu văd nicio valoare adău­ga­tă în acest examen. Nu au nici­un inte­res real pen­tru conți­nut, așa că nu vor să învețe deloc. Acest lucru este deo­se­bit de pro­nunțat în rân­dul per­so­an­elor care sunt “tri­mi­se” de angaja­tor sau de agenția de ocupa­re a forței de mun­că și care, de fapt, nu sunt deloc inte­re­sa­te de sec­torul secu­ri­tății pri­va­te. Dar chi­ar dacă par­ti­ci­parea în sine este din pro­prie iniția­ti­vă: Ade­sea, exami­narea nu este văzu­tă ca o opor­tu­ni­ta­te, ci ca un rău nece­sar. Cu toate aces­tea, lip­sa de moti­vație și de inte­res sunt dia­me­tral opuse suc­ce­su­lui la examene.
  2. Lip­sa unei pre­gă­ti­ri sufi­ci­en­te a conținutului
    Unii oameni iau examenul cu ușu­rință. Între­bări cu ale­ge­re mul­ti­plă, cu răs­punsu­ri pre­sta­bi­li­te pen­tru a bifa și doar 50% răs­punsu­ri corec­te nece­sa­re pen­tru a tre­ce — ce ar putea mer­ge prost, te între­bi. Dar nici pe depar­te. Subiec­te­le juri­di­ce, în spe­cial, sunt difi­ci­le. În plus, exis­tă emoții, mai ales la examenul oral, și între­bări la care poa­te că va tre­bui să gân­diți puțin în afa­ra cuti­ei. Dacă nu aveți cun­oș­tințe­le nece­sa­re și, prin urma­re, încre­de­rea de a acțio­na, veți fi rapid eli­mi­nat. Pre­gă­ti­rea com­ple­tă este cea mai importan­tă pen­tru suc­ce­sul la examen!
  3. Cun­o­aș­te­rea insu­fi­ci­en­tă a lim­bii germane
    S‑au pus deja mul­te între­bări și s‑au spus mul­te desp­re cun­oș­tințe­le de lim­bă ger­mană. Un lucru este cert: mul­te per­so­ane care lucrea­ză în sec­torul secu­ri­tății nu sunt vor­bi­to­ri nati­vi de lim­ba ger­mană. Mul­ti­l­ing­vis­mul este ade­sea important pen­tru acest loc de mun­că, dar și cun­oș­tințe­le sufi­ci­en­te de lim­ba ger­mană. Acest lucru se dato­rea­ză fap­tu­lui că examenul este ofe­rit exclu­siv în lim­ba ger­mană și tre­bu­ie să puteți comu­ni­ca cu încre­de­re în lim­ba ger­mană și în acti­vi­ta­tea de zi cu zi ca agent de secu­ri­ta­te. Text­e­le juri­di­ce sunt redac­ta­te într-un lim­baj difi­cil, “lim­ba ofi­ci­ală” este de obicei la fel de greu de înțe­les, iar între­bări­le de examen depind uneo­ri de cuvin­te indi­vi­dua­le care pot schim­ba sen­sul într‑o direcție sau alta sau pot ofe­ri indi­cii pen­tru soluții.
  4. Struc­tu­ra și modul de des­fășura­re a examenu­lui sunt neclare
    Mulți oameni nu sunt com­plet lămu­riți cu pri­vi­re la con­diții­le-cadru ale examenu­lui. Dar numai dacă știi ce subiec­te sunt importan­te și cum și cum este struc­tu­rat examenul, te poți pre­gă­ti în mod spe­ci­fic și efi­ci­ent pen­tru el. De exemp­lu, exis­tă subiec­te peste care poți tre­ce rapid, la care se poa­te răspun­de, de obicei, cu bun simț. Pe de altă par­te, unele subiec­te con­tează de două ori, iar alt­ele nece­si­tă un stu­diu mai inten­siv. În plus, exis­tă valo­ri empi­ri­ce pen­tru examenul oral și sfa­tu­ri tac­ti­ce pen­tru rezol­varea între­băril­or de test, care ar tre­bui să fie trans­mi­se, de exemp­lu, de căt­re un lec­tor sau un autor competent.
  5. Con­diții indi­vi­dua­le dificile
    Bineînțe­les, oamen­ii sunt dife­riți. Fie­ca­re per­so­ană are con­diții per­so­na­le dife­ri­te, iar con­diții­le gene­ra­le (de exemp­lu, obli­gații­le fami­lia­le, tim­pul liber pen­tru învăța­re, mediul de învăța­re etc.) joa­că, de ase­men­ea, un rol important în suc­ce­sul și eșe­cul. De ase­men­ea, este posi­bil să cun­o­aș­teți per­so­ane care pot memo­ra lucr­u­ri cu o “pri­vi­re rapi­dă” și își pot rea­min­ti aces­te cun­oș­tințe printr‑o sim­plă poc­ni­tură de dege­te. Alții, pe de altă par­te, con­sideră că acest lucru este mult mai difi­cil. De ase­men­ea, unii oameni nu au nicio pro­ble­mă în a vor­bi în fața celorlalți într‑o situație de examen, cei mai mulți sunt în mod natu­ral ten­sio­nați, unii par­ti­ci­pan­ți suferă de‑a drep­tul de anxieta­te de examen.

Între­bați-vă în ce măsură punc­te­le de mai sus se apli­că în cazul dum­nea­vo­as­tră, cum puteți evi­ta greșe­li­le în pre­gă­ti­rea dum­nea­vo­as­tră și cum puteți com­pen­sa even­tua­l­ele defi­ci­ențe. Puteți găsi mai mul­te infor­mații în acest sens chi­ar aici, pe port­a­lul de infor­mații privind cun­oș­tințe­le în dome­niu. num­e­r­oa­se sfa­tu­ri și Legă­tu­ri căt­re alte site-uri sau medii, cum ar fi You­Tube.


Cele mai recen­te sfa­tu­ri de car­te pen­tru examenul 34a:

Impri­ma­re
ro_RORO